Parcuri devalizate

Câteva bănci din Parcul Teilor Turda, din zona Materna, lângă Liceul Liviu Rebreanu, au fost rupte săptămâna aceasta. Bucăți din ele au fost aruncate în fântâna arteziană.

O situație similară a fost identificată și în Parcul din zona Bocoș a cartierului Micro 3, cel denumit după grupul statuar Horea, Cloșca și Crișan. Și aici mobilierul urban a fost deteriorat.

Cum de această dată nu mai pot da vina pe bloggerul local, oficialii primăriei Turda anunță:

Reamintim cetățenilor că parcurile sunt supravegheate video și în cazul în care se va dovedi că a fost rea intenție, persoanele respective vor fi sancționate.

Facem din nou apel la responsabilitatea cetățenilor, să respecte și să protejeze bunurile publice.

Ce alte parcuri sunt în oraș? Aflat în centru chiar lângă primărie, Parcul Tineretului este un parc mare, iar locul este drept. Sunt locuri de joacă pentru copii: groapa de nisip, tobogane, hinte și alte amenajări pe care copii se pot cățăra. Puteți sa va plimbati printre copacii maiestuosi, pe marea alee centrala a parcului sau pe digul de pe malul raului Aries.

Este un parc in care se poate face jogging, puteti inchiria terenul de tenis de camp al asociatiei sportive Santei sau terenul de fotbal cu gazon artificial.
Pentru copii puteti inchiria buggy niste masinute simpatice cu pedale.
In parc functioneaza o terasa de unde puteti cumpara racoritoare. Daca va prinde ploia va puteti adaposti aici.

Daca observati cu atentie pasarile ce-și duc traiul in coroanele copacilor aveti sansa sa vedeti ciocanitoare si ghionoaie sure. Mai sunt două parcuri în partea dinspre ieșire spre Cluj Napoca, zona numită Turda Nouă: unul lângă biserica fortificată, (Biserica Reformată-Calvină de pe Strada Basarabiei Nr. 10) și al doilea lângă Biserica Romano-Catolică Franciscană (str. Avram Iancu nr.49).

Presa locală, între ambiții regionale și afacere de familie

Mi-a atras atenția anul trecut o știre privind apariția unui nou post de televiziune în județul Cluj – în special cel cu finanțare americană pe model ABC news, după cum am și dat-o pe post. La fel, și numele consilierului parlamentar Avram Gal, fost viceprimar al Câmpiei Turzii.

ABC News Transilvania se anunța ca un proiect media complex, având un componență un ziar online + print ce va fi difuzat în Transilvania, și o televiziune cu program la liber, ce va trebui prinsă în grilele tuturor operatorilor de televiziune din România. Ideea s-ar fi conturat încă din toamna 2016, după o întâlnire avută de Avram Gal cu Dan Shomon, fostul consilier de campanie al lui Barack Obama.

Ce s-a ales, concret, la un an de la lansarea proiectului? Există doar un site cu nume prea lung (pentru a fi indexat), respectiv abcnewstransilvania.ro, la care lucrează o echipă de 8 jurnaliști cărora li s-a atașat și o listă de 12 colaboratori externi, pentru a părea mai mulți. Subiectele abordate sunt diverse, iar acoperirea destul de vastă: 9 județe din Ardeal, Crișana și Maramureș. Din echipă fac parte atât soția cât și o nepoată sau altă rudă a inițiatorului, plus jurnaliști fără nume de familie, gen Vasile G.

M-am uitat puțin la știrile din domeniul cultural, unde am descoperit un titlu bizar: jurnalista Sanda Nicola îți va lansa cartea la Cluj-Napoca. De unde știe jurnalista de cartea mea? m-am întrebat înainte să-mi dau seama că ar fi vorba de o greșeală de scriere. Și celelalte știri m-au făcut să ridic din sprâncene: jurnaliștii recomandă Invitație la vals, un spectacol studențesc realizat de o echipă de amatori, care dansează pe textul total neinspirat dramatizat al unui roman interbelic cel puțin desuet. O altă recomandare culturală este… Untold. Așadar, cultură sau evenimente?

Știrile din politică prezintă, printre declarațiile șefei sale de partid, vizita de lucru a domnului Avram Gal, în Israel! Unul dintre subiecte – creșterea productivității în agricultură! Știre publicată exact așa, cu două semne de exclamare, ca și cum ar fi cine știe ce senzație. Cu toată ambiția de ziar regional, întreprinderea online a domnului Gal nu pare a depăși cu mult arealul Câmpiei Turzii (poate doar din avion). Potrivit acestui link, abcnewstransilvania are fabulosul trafic de 46 de vizualizări pe zi, și nici măcar atâți vizitatori unici: 6 citiri de-am făcut eu, frunzărind paginile sitului pentru a documenta acest articol.

Interesant este că așa modest cum e, proiectul online beneficiază de mai multe bannere de reclamă, probabil plătite. Măcar pentru asta merită felicitări! Cele mai bune știri din Transilvania, sau cele mai scumpe?

Blogger turdean, prins la dale

Zamfir Pop, un fost jurnalist local, auto-intitulat Zamfir de Turda sau Zamfir Turdeanu` pe numeroasele sale blogguri, este subiectul unor filmulețe care circulă pe facebook. Potrivit celor care l-au filmat, fostul jurnalist (trecut pe la Ziarul 21, Realitatea turdeană și Jurnalul de Arieș), despre care s-a scris că ar suferi de anumite afecțiuni psihice, ar fi furat două dale din Parcul central din Turda, în timp ce se plimba acolo cu cățelul.

În realitate, acesta pare a fi un personaj bonom, chiar dacă bizar, capabil încă de autoironie – singurele semne de derapaj fiind blogurile făcute inclusiv cățeilor săi: Ulise și Penelopa. Totuși, polițiștii locali (pe care fostul jurnalist i-a surprins în diverse ipostaze, postând fotografiile pe pagina sa de facebook), au alertat Poliția Județeană acuzându-l de distrugere. Zamfir Pop a postat și imaginile acestea pe wall-ul său, precizând că:

Mi s-a explicat că, în repetate randuri, am postat imagini cu poolitisti „în activitate” si … le-am afectat imaginea: unii puteau crede că… nu și-ar face datoria. Tot asa s-au suparat si cei ce vând țigari, nestingheriți de nimeni, în piață…

Întrebat de Catalina Bartolomucci „Dar cu dalele de pavaj ce ați avut?” 😂😂😂 Zamfir Pop a răspuns: „Bună întrebare! …. Dacă aveam flori de salcâm, nu dale, as fi fost acuzat ca … devastez copacii?!” Calin Szilagyi: Zamfir? Ăsta le lua să aibe subiect de critică 🙂

Sub hashtagul  #ResponsabilizareaCetățenilor, Primăria Turda a postat pe grupul de facebook Azi în Turda informația că:

Persoana care a furat dale de beton din Parcul Central a fost identificată! Aceste fapte reprobabile trebuie aspru sancționate şi reamintim cetățenilor că în majoritatea zonelor publice din Turda sunt montate camere de supraveghere video. Poliția Județeană va prelua ancheta în acest caz.

În presa locală și pe blogurile sale, Zamfir Pop a avut mereu o atitudine critică la adresa autorităților locale. Considerat un justițiar neînțeles, sau mai degrabă un  miștocar, un fotograf ce-și permitea să surprindă oamenii în cele mai caraghioase ipostaze pentru a se amuza apoi pe seama lor, bloggerul local are acum ocazia să simtă critica opiniei publice turdene pe propria piele. Din Parcul central se pare că au dispărut și dispar în continuare dale de la lucrările în curs, dar bizarul personaj este numai bun de scos țap ispășitor.

Vizită în weekend la Turda

Eminența Sa, Cardinalul Francesco Monterisi şi Rectorul Academiei Internaționale Mauriziana, Baronul Fabrizio Melchi, au vizitat zillele trecute Turda. Primarul Turzii, Cristian Matei, a anunțat vineri pe pagina sa de facebook că:

Astăzi am primit o vizită cu adevărat specială.

Eminența Sa, Cardinalul Francesco Monterisi şi Rectorul Academiei Internaționale Mauriziana, Baronul Fabrizio Melchi, au fost prezenți în oraşul nostru.

Este pentru prima dată când la Turda soseşte un înalt demnitar al Bisericii Catolice.

Pentru prima dată în mandatul domniei sale, probabil. Cu siguranță în trecut Turda a mai fost vizitată de înalți demnitari catolici, iar iezuiții (cel mai important ordin catolic) au trecut și ei prin oraș, mai ales că au deschis primele școli din Cluj.

Cu prilejul aceleiași vizite, primarul din Turda a participat duminică la deschiderea Academiei Internaționale Mauriziana în România şi la investirea Pro Rectorului Academiei Cavaler Camillo Torta şi a Consiliului Academic. Academia Mauriziana funcționează în cadrul Fundației Mauriziana din Pescocostanzo (Provincia LˈAquila), care se bucură până astăzi de înalta protecție a Președinției Republicii Italiene și a Sfântului Scaun.

Despre acest eveniment au oferit detalii, la Episcopia Greco-Catolică de pe strada Moților, arhipreotul emerit al Bazilicii Papale San Paolo Fuori le Mura din Roma și episcopul eparhial de Cluj-Gherla, Florentin Crihălmeanu. Cu această ocazie, cardinalul Francesco Monterisi s-a rugat și la căpătâiul Doinei Cornea.

Trupul neînsuflețit al doamnei Cornea a fost depus duminică după-amiază în aula Aula „Cardinal Iuliu Hossu” din Catedrala greco-catolică în construcție din Piața Cipariu, dedicată Martirilor și Mărturisitorilor sec. al XX-lea. Academia Internațională Mauriziana este o asociație cu caracter cultural, care se ocupă cu cercetarea istorică, religioasă și cu recuperarea și punerea în valoare a tradițiilor cavalerești și militare.

 

Turism pe sare, fără Zoo

Dacă vrei turiști într-un oraș trebuie să ai unde să-i plimbi. Salina este un obiectiv performant, dar este păcat că turiștii vin aici doar să tranziteze Turda, în loc să fie dirijați și spre alte obiective care existau în oraș. Atâta doar că singura grădină zoologică din județ este închisă de mai bine de șapte ani. Inaugurată încă din 1953, aceasta a funcționat până în 2008, când cel mai atractiv obiectiv al orașului s-a închis „temporar” pentru a intra în modernizare.

„Proiectul, pentru care s-a obținut o finanțare guvernamentală, era unul unic în România și urma să fie totodată unul dintre cele mai atractive obiective de acest gen din Europa. Între timp companiile care au câștigat licitația de reconstrucție a grădinii zoologică din Turda, au intrat în insolvență, iar ulterior în faliment.  De aproape cinci ani Primăria Turda se judecă în instanțe cu reprezentanții societăților obligate contractual să finalizeze lucrările.

Societatea Benzot Har, care a câștigat inițial licitația de reconstrucție a grădinii zoologice din Turda, a dat faliment. O altă companie, Romabelt, asociată cu cea amintită anterior, era obligată contractual să preia lucrările începute, dar, din 2013 se judecă cu primăria Turda pentru lipsa din gestiune a unor materiale, pe care Zoo Turda și primăria le-au solicitat celor două societăți în momentul sistării lucrărilor.

Astfel, singura grădină zoologică în care urma să fie amenajată o savană, în care antilope, zebre, sau girafe urmau să coabiteze laolaltă, exact ca în habitatul lor natural, există doar pe hârtie, iar turiștii atrași de astfel de obiective sunt nevoiți să-și îndrepte atenția către grădinile zoologice din Oradea sau Târgu Mureș. Conform proiectului aprobat spre finanțare printr-o hotărâre de guvern care datează încă din 2007, grădina zoologică din Turda ar fi trebuit să fie reamenajată ca nouă.

Aceasta a fost extinsă, atâta vreme cât s-au efectuat lucrări, de la 3 hectare, la 5, 3 hectare, cu posibilități de extindere în continuare. Mate Csaba, directorul Zoo Turda, declară că „nu am abandonat această idee, ba chiar s-a semnat prelungirea contractului de finanțare cu Ministerul Mediului, doar că este un proces lung. În plus, acum trebuie actualizate niște studii. Mai apoi, când se va finaliza procesul dintre Primărie și societatea constructoare vom merge mai departe și sper ca într-o zi să și finalizăm ceea ce am început”.

Investiția, în valoare de aproximativ 9 milioane de lei, și-ar fi meritat banii cheltuiți. La finalul lucrărilor, oricând se va întâmpla acest lucru, Zoo Turda va reprezenta un proiect unic în România, dar și unul dintre cele mai atractive obiective din această parte a Europei. După cum explică Mate Csaba:

Animalele pe care vrem să le aducem și proiectul așa cum l-am gândit este ceva ce nu se mai găsește în România. Vrem să amenajăm o mini savană în care să ținem laolaltă girafe, antilope, struți, zebre. Vom avea și rinoceri, dar asta este doar o parte a colecției de animale pe care vrem să o aducem la Turda. Cealaltă parte a colecției va fi din speciile autohtone, tot ce ține de speciile autohtone. O să avem o casă exotică unde oamenii vor admira diverse specii de păsări, maimuțe mici etc, și o să mai avem și un acvariu.

Directorul Zoo Turda nu a ignorant nici scopul educațional pe care îl reprezintă o grădină zoologică: „în fapt o grădină zoo are ca și scop declarat conservarea și educația. Dacă vrem să facem pentru zona noastră educație, nu o să ne apucăm să le vorbim copiilor cum să salvăm specii în Sahara. Ne interesează în primul rând să cunoască fauna locală și de aceea aducem animale din speciile autohtone, despre care oamenii să afle cât mai multe lucruri. Spre exemplu, elevii trebuie să știe ce mănâncă, sau cum se comportă animalele pe care le pot întâlni într-o excursie. Noi am inclus și partea educațională în proiectul noii grădini zoologice din Turda”.

Citiți restul articolului aici. Foto: Dan Bodea, TransilvaniaReporter.ro

De ce să (nu) te muți în Turda

Dacă nu ești IT-ist, o chirie decentă găsești mai degrabă în Făgăraș sau alte orașe de rang II. Pentru un chiriaș, de exemplu, o soluție accesibilă ar fi mai degrabă Turda, decât Clujul – asta dacă vrei să economisești și să strângi bani de avans, ca să-ți depășești condiția aceasta.

Ce avantaje are Turda? Nod de autostradă; ai la 30 de minute Clujul, la o oră Alba Iulia. Clujul are aeroport, la Alba ai ce vizita, poți face o partidă de golf la Pianu sau la Ciugud. Tot două terenuri de golf găsești și în Cluj. În plus, atât chiriile cât și prețurile apartamentelor sunt mai mici.

Există și un teatru local, care poartă numele regretatului regizor Aureliu Manea, pentru amatorii de divertisment cultural. Orășelul începe să arate aranjat, pe pietonală apar cafenele și baruri mai răsărite. Și, cel puțin atâta vreme cât Clujul va mai fi un oraș-magnet, Turda ar putea profita și ea de „magnetismul” marelui Oraș de pe Someșul Mic (sic!).

Bineînțeles că sunt și dezavantaje: locurile de muncă sunt mai puține și mai prost plătite, iar orașul stă la marginea unei halde rămase de pe urma fostului Combinat chimic, care a poluat orașul ani de zile. Mai multe despre dinamica orașelor din Ardeal, în articolul de aici.

Podul de peste Arieș

 

Podul de pe DN 1 peste râul Arieş de la km 444+840 din Turda este într-o gravă stare de degradare şi prezintă pericol pentru circulația din zonă. Situația a fost semnalată printr-o interpelare parlamentară, de către deputatul PSD Cluj Cristina Burciu, care s-a adresat viceprim-ministrului Paul Stănescu, ministrul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, şi ministrului Transporturilor, Felix Stroe, solicitându-le să urgenteze transferul său în administrarea Ministerului Transporturilor.

Vă supun atenţiei solicitarea U.A.T. Municipiul Turda de a promova o Hotărâre de Guvern privind preluarea în administrarea Ministerului Transporturilor a podului peste râul Arieş situat pe Drumul Naţional DN 1, aflat la km 444+840.

Acesta este într-o situaţie cu totul specială, fiind într-un iminent pericol privind siguranţa traficului, fapt confirmat de documentele emise în acest sens de către Inspectoratul Judeţean în Construcţii Cluj. Potrivit procesului verbal de control al acestei instituţii

…podul prezintă degradări majore la elementele principale de rezistenţă ale structurii, menţionate şi în expertiza tehnică nr.82/2016. Totodată, s-au constatat degradări şi deplasări a grinzilor marginale pe deschiderile 2,3, 4, fapt care adus Ia apariţia unei crăpături de 10 cm între cale şi trotuar pe cele 3 deschideri, punând în pericol siguranţa circulaţiei, degradări la elementele de rezistenţă care susţin calea podului (culei de beton exfoliat, pile cu beton erodat şi reducere a secţiunii armăturilor datorate ruginei, etc.)

Recomandările specialiştilor au fost ca lucrările de consolidare să fie efectuate în regim de urgenţă, a apreciat parlamentarul social democrat, în demersul adresat celor doi miniştri. Cristina Burciu a mai amintit că bugetul local al municipiului Turda nu poate suporta suma exorbitantă necesară lucrărilor de reabilitare a podului peste râul Arieş, estimată la peste 4.000.000 lei.

În finalul documentului, Cristina Burciu a cerut celor doi miniştri urgentarea semnării Hotărârii de Guvern privind preluarea podului peste râul Arieş situat pe drumul naţional DN 1, din administrarea Consiliului Local al Municipiului Turda, judeţul Cluj, în administrarea Ministerului Transporturilor prin Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere.

Salina Turda, performera ultimilor ani

Dacă s-a remarcat Turda cu ceva în ultimii ani, este meritul celor de la Salină, pentru amenajarea celor câteva săli disponibile în urma forajelor de milenii – puse azi la dispoziția turiștilor. Un alt important obiectiv turistic, Grădina Zoologică – altădată cel mai mare atracție a orașului – a intrat în modernizare din 2008 și… încă nu a ieșit!

Chiar și acum în ultimele zile din an, sute de oameni au venit la Salina Turzii. Cei mai mulți sunt turiști străini veniți din toate colțurile lumii să petreacă sărbătorile de iarnă în țara noastră, după cum anunță într-un interviu dat postului teritorial Cluj al TVR directoarea societății Salina Turda SA, d-na Simona Baciu:

Conform datelor oficiale, anul 2017 a adus peste 610.000 turiști în Salina Turda, dintre care statisticile arată că peste 35% sunt din străinătate.

Salina Turda SA a obținut locurile 1 și 2 pentru performanțele economice în Topul Național al firmelor, la categoria sa, în 2016 și în 2017. În anul 2016, societatea a avut o cifră de afaceri de 14.574.427 lei și un profit de 5.294.829 lei.

Conform legii, jumătate din bani au fost vărsați la bugetul local, pentru a fi utilizați pentru dezvoltare și investiții. În altă ordine de idei, azi este termenul de finalizare al lucrărilor de la Parcul Zoologic. Dacă acestea nu vor fi recepționate, Municipiul Turda trebuie să returneze sumele primite de la Minister.

Asta dacă nu cumva se obține o „fazare”, că tot este o expresie la modă! La polul opus, gunoaiele și noroiul sufoca orașul din vecinătatea Clujului.

 

Turistă de talk-show la Turda

Profesoara de matematică Monica Tatoiu, ajunsă după Revoluție în funcția de CEO al Oriflame și trimisă la studii de management financiar la IFL, Stockholm School of Economics a petrecut un sejur în județul Cluj.

tatoiuTurista de lux a ajuns pe malurile Someșului venind prin defileul Jiului, unde s-a oprit pe la mănăstirea Lainici. Nu s-a putut abține să nu arunce pe facebook câteva remarci acide despre centrul Clujului, unde a remarcat contrastul între luxul „ostentativ” din centru și sărăcia gangurilor „murdare și nerecondiționate”. tato4Tot la Cluj a remarcat că „s-au oprit corbii de la Viena, în vreme ce la București ne mulțumim cu cioara griva”. În schimb, se pare că Turda i-a plăcut mai mult, notând despre Cheile Turzii că a găsit aici „o zonă superbă pentru alpinism, așa ca în tinerețe”, chit că „acum a rămas contemplarea naturii” iar despre Salina Turda, că ar fi:

Un minunat exemplu de ce se poate face în Romania de o administrație locală condusă cu responsabilitate și competențe. Singurul inconvenient, numele mitocanilor pe toate scândurile și chiar în sarea de pe pereți. Acești iresponsabili au drept de vot.

Cât despre Cluj, discuțiile cu comentatorii de pe pagina sa de facebook au ajuns la alte teme. Majoritatea au cam sărit în sus, atinși în orgoliu, însă au apărut și afirmații radicale cum este cea a lui Adrian Ioan Ferenț, care afirmă:

Clujul este cel mai corupt oraș din Romania. În ultimii 25 de ani nici un profesor de la UMF Iuliu Hațieganu nu a făcut închisoare pentru malpraxis sau șpagă. Incredibil! Nici un milionar nu este în închisoare, totul este condus de foștii țărani securiști, iar neamurile lor fura în Primărie, Prefectura, Universități… țăranii ăștia transformă Clujul în sat!

Dar cum madam Tatoiu are păreri despre orișice, să-l lăsăm ultimul cuvânt:

Am tot analizat care sunt cauzele blocajului din Cluj comparativ cu blocajele din București, Timișoara și Constanta. Spre deosebire de Regat, Ardealul și Banatul au avut cadastru. E mult mai dificil să subtilizezi proprietăți. La Timișoara jaful a fost posibil cu ajutorul instituțiilor.

tato2La Cluj ar trebui sa fie clar care sunt proprietarii clădirilor abandonate și distruse și după modelul occidental, prin taxe și impozite, să fie obligați să reabiliteze sau să vândă. La București și Constanța și e haos. Nu există cadastru. În privința comerțului non-alimentar se poate rezolva la fel: mecanisme fiscale.

Calea Victoriei la București are probleme similare. Doar că de la PSD nu te aștepți să fie occidentali. Bucureștiul e un exemplu negativ de administrație publică. De la Ardeal am mai multe așteptări. Dacă nu aici, atunci unde?

Timișoara are bubele asistaților social din Germania, Aradul e prea aproape (de ea) pentru a-și dezvolta o identitate. Satu-Mare din cauza sărăciei post privatizare depinde de o locomotivă regională. Clujul are OBLIGAȚIA să fie acea locomotivă spre emancipare în fond nu doar în formă. Mai ales în următorii ani cruciali pentru națiunea noastră „mândră”.

 

Parc logistic Turda

CTP este cel mai mare dezvoltator şi administrator de spaţii logistice şi industriale de clasa A din România,  cu 650.000 m² suprafaţă închiriabilă situată în zece oraşe: Arad, Bucureşti, Cluj-Napoca, Deva, Ineu, Piteşti, Salonta, Sibiu, Timişoara și Turda.

În dorința de a rămâne proprietarul cu cel mai mare portofoliu de spaţii industriale şi logistice din România, CTP îşi consolidează continuu poziţia prin achiziţii şi investiţii consistente. Recent, a achiziţionat in vestul ţării două parcuri logistice în orasele Ineu şi Salonta, cu o suprafaţă închiriabilă totală de 37.000 m², şi a demarat lucrările la extinderea cu 32.000 m² a CT Park Timişoara, cu o investiţie de peste 13 milioane €.

În următoarea perioadă, planurile de dezvoltare ale CTP în vestul ţării vizează oraşele Turda şi Deva. În Turda CTP deține depozite închiriabile în suprafață de 152.608 m ridicate pe un teren de 30 de hectare aflat în apropierea sensului giratoriu de lângă nodul de autostradă. Ana Dumitrache, country head al CTP România, a declarat că:

Primim din ce în ce mai multe solicitări din zona Clujului, care atrage în ultimii ani investitori de calibru din domenii ca: IT, automotive, FMCG, industria textilă, tehnologie. Este al treilea oraş ca mărime din România (sic!) şi unul dintre cele mai bine dezvoltate din punct de vedere economic, ceea ce generează o nevoie tot mai accentuată de noi spaţii de depozitare şi producţie. Investiţiile recente, îmbunătăţirile semnificative aduse infrastructurii şi apropierea de graniţa vestică sunt toate atuuri care ne determină să plasăm Clujul sus în topul strategiei noastre de dezvoltare pe termen lung în România.

În paralel cu construcţia noului CTPark Cluj II, CTP continuă dezvoltarea primul parc logistic din zonă aflat în portofoliul său. Compania investeşte circa 4,5 milioane de euro în extinderea cu 10.500 m² a CTPark Cluj I, aflat în Apahida, la 13 km de centrul oraşului Cluj-Napoca şi în apropierea aeroportului. Clădirea va fi finalizată în noiembrie 2017 şi este destinată clientului strategic al CTPark Cluj I, retailerul Profi.

În imagine: parcul CTP din Ineu (județul Arad), preluat de la un grup slovac.